și tu și eu și suflet

nu râd
pentru că nu vreau
să-mi silabisesc sufletul.

vino fără somn,
vino fără suflet.
nu te cer
bogat în sentiment.

februarie pare un timp bun
de schimbat răsuflări,
de schimbat
-aiurea-
sufletul.

azi
am încă iz de 18,
am încă ochi de haină
de iarnă.
stai, te rog,
să treacă zăpada
și-o să-mi las sufletul
-închegat în vocea ta-
să alunece spre
golul tău,
să te țină ocupat

dupa mine,
caută-mi scuzele
să trec neînsuflețită
peste timp.

Timpul e aici

Te-am tot privit
și,
făcut-am mică
viața mea
să nu te-mpiedice când
alergi către final.

Atlet nebun,
obsedat de final,
gambele ți-au explodat
și tu la fel alergi,
târâind tibia
când de stângă
când de dreaptă,
niciodată amândouă,
de frică
să nu fii prins
și să te descalifice
pentru uz de interior.

Șerpi
aleargă cot la cot
cu tine
și mă mir
când e loc și pentru șerpi
pe pista noastră?
Dar ei nu renunță,
țin pasul.

Iar eu
nu-mi mai țin pleoapele;
mai e mult până la sfârșit.
Te-am tot privit.

Mi-a spus odată
un bunic
-vine un timp
când închizi ochii.