luni, februarie 04, 2013

fără titlu

Schimbat, Obiceiul
râvneşte la viaţă,
dar lagăru-i vesel
şi ambiental,
priveşte cum ochiul
sucit în plăcere
fixează neonul
deasupra de car;
o roată secundă,
sezonul şi-un cal,
un măr -cu seminţe
crescute-n afară-
se pierde în perne
cu iz de hotar.

duminică, februarie 03, 2013

probabil roditor


ce-ar fi
să prindă viaţa picioare,
să fugă din mine
şi să mă lase
nelocuită
asemenea unui muzeu de artă
-arta de a-ţi uita uitarea

am gândit îndelung
să-i urez vieţii
drum bun
şi ţie
laolaltă cu ea,
să vă strig peste umăr
mergeţi şi vă înmulţiţi
viaţa ta
cu
viaţa mea
ce-ar mai fi?

valenţă

albastru de senil,
mă bucur să te ştiu
în siguranţă
la mine în ochi.

atât m-am temut
pentru tine
-albastru de senil-
copil al lui van Gogh
încât le-am croşetat
stelelor
fulare din zile în şir
şi cerului i-am topit
argintul.

mi-am pus genele stăjeri
mi se unesc pe rând,
când de dreapta,
când de stânga,
să îţi măsor neobosit
predispoziţia
către roşu.

sâmbătă, februarie 02, 2013

dream a little dream for me

se făcea că ninge-n mare
şi marea
-în neputinţa zilei-
se încinta
la răsăritul unui alt nor.

nebunu-mi naviga prin vene
săruturile
toate
miroseau a rom
esenţa iadului
când îmi prindeam
propriul diavol
şi-mi împleteam falangele
cu ale lui.

şi erupeau vulcani
de sentimente
pe tot întinsul mării
şi-o inundau
ca pe pruncul scăldat
întâia oară.

băteam la poarta
disperării
numai cu gândul
şi soarele se furişează
printre gene.

''ah, ce bine c-a fost
doar un vis.''

iarnă dintr-un singur gând

îmi port gândul de final
ca abur în nările tale
expirul fericirii
forţat
în actul doi al vieţii
să-ţi aminteşti
înainte să curgă tot nisipul
cât de clepsidre
putem fi

vineri, februarie 01, 2013

înainte de prezent nu se numeşte trecut

aveai tu un cearşaf
pe care ţineai evidenţa norilor
-subţire
ca sunetul de rouă
când se aduna cu viaţa
firului de iarbă
de sub talpa ta.

cinstiţi nori!
ne cunoştea bunicul
în timp ce-şi trăgea sufletul
de la gură,
sfios
ca gâtul de fecioară
sărutat cu lumanarea
aprinsă.

după bunic
nimicuri,
nici prea uşoare,
nici prea grele.

mi-e inima ghişeul milei
şi vin nătângii toţi
să-şi scadă
din dările zădărniciei.